- Codul de procedură penală (637)
- PARTEA GENERALĂ (301)
- TITLUL I - Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale (13)
- Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal (15) ⌄
- Titlul III - Participanții în procesul penal (68) ⌄
- Titlul IV - Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii (111) ⌄
- Titlul V - Măsurile preventive și alte măsuri procesuale (65) ⌄
- Titlul VI - Acte procesuale și procedurale comune (29) ⌄
- PARTEA SPECIALĂ (336)
- Titlul I - Urmărirea penală (58) ⌄
- Titlul II - Camera preliminară (7)
- Titlul III - Judecata (133) ⌄
- Titlul IV - Proceduri speciale (81) ⌄
- Titlul V - Executarea hotărârilor penale (54) ⌄
- Titlul VI - Dispoziții finale (2)
Caută în:
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal, Capitolul II - Acțiunea civilă
Art. 26. Disjungerea acţiunii civile
(1) Instanţa poate dispune disjungerea acţiunii civile, când soluţionarea acesteia determină depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a acţiunii penale. Soluţionarea acţiunii civile rămâne în competenţa instanţei penale.
(2) Disjungerea se dispune de către instanţă din oficiu ori la cererea procurorului sau a părţilor.
(3) Probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluţionarea acţiunii civile disjunse.
(4) Abrogat(ă).
(5) Încheierea prin care se disjunge acţiunea civilă este definitivă. [art. 347 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal, Capitolul II - Acțiunea civilă
Art. 27. Cazurile de soluţionare a acţiunii civile la instanţa civilă
(1) Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.
(2) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
(3) Persoana vătămată sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civilă în procesul penal pot să introducă acţiune în faţa instanţei civile dacă procesul penal a fost suspendat. În caz de reluare a procesului penal, acţiunea introdusă la instanţa civilă se suspendă în condiţiile prevăzute la alin. (7).
(4) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acţiunea în faţa instanţei civile, pot să părăsească această instanţă şi să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanţei, dacă punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Părăsirea instanţei civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă.
(5) În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă.
(6) Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
(7) În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile se suspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea în primă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an. [art. 19-20 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal, Capitolul II - Acțiunea civilă
Art. 28. Autoritatea hotărârii penale în procesul civil şi efectele hotărârii civile în procesul penal
(1) Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.
(2) Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. [art. 22 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul I - Dispoziții generale
Art. 29. Participanţii în procesul penal
Participanţii în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, părţile, subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali.
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul I - Dispoziții generale
Art. 30. Organele judiciare
Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt:
a) organele de cercetare penală;
b) procurorul;
c) judecătorul de drepturi şi libertăţi;
d) judecătorul de cameră preliminară;
e) instanţele judecătoreşti.