- Codul de procedură penală (637)
- PARTEA GENERALĂ (301)
- TITLUL I - Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale (13)
- Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal (15) ⌄
- Titlul III - Participanții în procesul penal (68) ⌄
- Titlul IV - Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii (111) ⌄
- Titlul V - Măsurile preventive și alte măsuri procesuale (65) ⌄
- Titlul VI - Acte procesuale și procedurale comune (29) ⌄
- PARTEA SPECIALĂ (336)
- Titlul I - Urmărirea penală (58) ⌄
- Titlul II - Camera preliminară (7)
- Titlul III - Judecata (133) ⌄
- Titlul IV - Proceduri speciale (81) ⌄
- Titlul V - Executarea hotărârilor penale (54) ⌄
- Titlul VI - Dispoziții finale (2)
Caută în:
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul VI - Partea responsabilă civilmente și drepturile acesteia
Art. 86. Partea responsabilă civilmente
Persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente. [art. 24 alin. 3 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul VI - Partea responsabilă civilmente și drepturile acesteia
Art. 87. Drepturile părţii responsabile civilmente
(1) În cursul procesului penal, partea responsabilă civilmente are drepturile prevăzute la art. 81.
(2) Drepturile părţii responsabile civilmente se exercită în limitele şi în scopul soluţionării acţiunii civile.
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul VII - Avocatul. Asistența juridică și reprezentarea
Art. 88. Avocatul
(1) Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.
(2) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:
a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
b) martorul citat în cauză, cu excepţia celui care s-a prevalat, în condiţiile art. 117 alin. (1), de dreptul de a nu da declaraţii;
c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror;
d) o altă parte sau un alt subiect procesual.
(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali.
(4) Părţile sau subiecţii procesuali principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat. [art. 172 alin. 8 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul VII - Avocatul. Asistența juridică și reprezentarea
Art. 89. Asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului
(1) Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept. Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent.
(2) Persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-se confidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obţinute cu încălcarea prezentului alineat se exclud. [art. 171 alin. 1, art. 172 alin. 4 C.proc.pen. 1968]
Codul de procedură penală, PARTEA GENERALĂ, Titlul III - Participanții în procesul penal, Capitolul VII - Avocatul. Asistența juridică și reprezentarea
Art. 90. Asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului
Asistenţa juridică este obligatorie:
a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul procedurii în cameră preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. [art. 171 alin. 2 și 3 C.proc.pen. 1968]