Art. 4. Prezumţia de nevinovăţie

(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. [art. 52 C.proc.pen. 1968]

Citește mai mult

Jurisprudență națională și europeană

Noțiunea „acuzație în materie penală” are un sens autonom. ... Vezi mai mult
Noțiunea „acuzație în materie penală” are un sens autonom. Privilegiul împotriva autoincriminării este aplicabil și martorului, în măsura în care ... Click pentru abonare